Cică fiecare loc ar trebui să te ajute să descoperi ceva nou despre tine și, totuși, parcă oricât de nou ar fi locul, oamenii și experiențele tale, atitudinea ta față de ele e cea care contează first and foremost.
Tot am auzit asta, am tot citit până când a început să-mi pară un fel de moto clicheic pentru viață. Dar faza e că, în fond, cam așa e. Mi-am dat seama că oriunde aș fi, de mine tot nu scap. Și totuși, sunt unele schimbări. Câteodată nu le simt decât după un timp mai lung, când mă regăsesc în fața unei situații similare și-mi vin în minte involuntar atitudini trecute. Cred că rămânem cumva, în esență, aceiași, dar poate că principala schimbare, mă gândesc acum, stă în cât de mult descoperim și acceptăm în noi cu timpul.
fotografiidincuvinte 